Cuvântul ’tatuaj’ îşi are originea în regiunea insulară Polinezia şi se traduce drept ’a scrie’. Această practică veche reprezintă o formă aproape ireversibilă de modificare a pielii cu ajutorul unor pigmenţi speciali. Fiind inseraţi în profunzimea straturilor pielii prin intermediul acelor, acest pigment sau tuş poate căpăta orice formă vizuală. După cum sugerează descoperirile arheologice, cel mai vechi tatuaj realizat pe pielea unui om datează undeva în jurul anilor 3000 Î.Hr., cam în aceeaşi perioadă în care au fost datate primele hieroglife, arta olăritului sau chiar primele zaruri. Rămăşiţele primului om tatuat au fost descoperite în anul 1991, în munţii Alpii Ötztal, de unde i-a fost atribuit şi numele ‘Ötzi, Omul Gheţurilor’.
Tipurile de tatuaje pot semnifica o varietate largă de lucruri, unele fiind simboluri sau reprezentări ale unei persoane sau obiect cu însemnătate pentru purtător, altele pot fi pur şi simplu decorative, lipsite de o semnificaţie complexă. O mare perioadă de vreme acest ’desen pe piele’ a fost asociat de către popoarele vestice cu bărbaţii din forţa de muncă, navigatorii şi chiar cei aflaţi în afara legii. Însă, practica a devenit, din ce în ce mai populară în rândul oamenilor din toate domeniile sociale şi nu a mai fost strict atribuită unor persoane considerate periculoase de către societate.
În trecut, tatuajele erau realizate pentru a comunica un anumit statut social sau apartenenţă la un grup sau trib. În Japonia, tatuajele erau deseori întâlnite pe pielea celor care au avut probleme cu legea drept pedeapsă şi cu scopul de a fi identificaţi cu uşurință. Lucrurile s-au schimbat în perioada împăratului Meiji, iar bine cunoscuţii samurai au adoptat această formă de artă după ce au fost nevoiţi să renunţe la viaţa de luptător. Ulterior, împăratul a interzis şi această practică, indirect dând naştere unei subculturi de oameni care nu aveau posibilitatea de a se integra în societatea modernă. Acest eveniment a dus la formarea mafiei japoneze cunoscute sub numele de ’Yakuza’.
În prezent clasificarea alcătuită de către Academia de Dermatologie Americană recunoaşte cinci tipuri diferite de tatuaje.’Tatuajele naturale’ pot fi rezultatul unui traumatism mecanic ce lasă în urmă o cicatrice distinctă, tatuajele realizate cu ajutorul aparatelor moderne au fost împărţite în două categorii: făcute de către profesionişti în domeniu sau de amatori. Unele persoane aleg să îşi contureze formele feţei cu ajutorul tatuajelor cosmetice, rezultatul fiind un machiaj permanent. Iar nu în ultimul rând, tatuajele medicale, un domeniu aflat încă în cercetare. Prevalenţa cea mai mare o au cele făcute în scop estetic, fie că sunt făcute în stilul tradiţional sau cu aparatură modernă.
Chiar dacă tatuajele datează încă din perioada neolitică a civilizaţiei noastre, acestea au câştigat admiraţia mulţimii abia în ultimele sute de ani. În prezent datorită progresului în societate, stigma legată de tatuaje este din ce în ce mai rar întâlnită. Evoluţia pozitivă a acestui domeniu este subliniată de faptul că numărul celor ce acceptă şi înţeleg arta de modificare a pielii drept una legată de estetic mai mult decât de experienţe negative este în continuă creştere. De la linii şi puncte şi până la portrete realiste, limitele în care se încadrează arta de tipul acesta sunt date doar de imaginaţia proprie şi aptitudinile artistului.
