Dupa o lunga pauza, la rugamintea lui Laci, am revenit cu un articol despre vinuri. Intrucat banuiesc ca mare dintre cei care citesc aceste randuri descopera in aceasta perioada fascinanta (si complicata) lume a vinului, cred ca e de bun augur sa punctez cateva lucruri ce tin de modul in care se degusta vinul. Parca acolo ramasesem ultima data…
Asadar, sa presupunem ca ai fost invitat la o degustare de vinuri in vreun wine-bar / restaurant… sau ai fost chemat la vreun eveniment in cadrul caruia trebuie sa respecti o anumita eticheta si programul include printre altele o degustare de vinuri… sau esti in vizita la viitori socri, iar tatal ei se lauda cu o colectie de vinuri si cu siguranta va deschide o sticla ceva mai speciala. In oricare dintre situatiile de mai sus te-ai afla exista cateva reguli nescrise pe care ar fi bine sa le cunosti.
1. Paharul se tine de picior. Sau de talpa acestuia. Asa spune eticheta. Desigur, asta in conditiile in care vinul e servit asa cum ar trebui, adica intr-un pahar cu picior. Si pe cat posibil incearca sa nu ridici degetul mic al mainii cand tii paharul. Cred ca modul in care se tine un pahar de vin ar trebui sa faca parte din educatia celor 7 ani de acasa si ar trebui invatat o data cu manevrarea tacamurilor.
2. Exista trei pasi in degustarea vinului: il privesti, il mirosi si il gusti. Toate bauturile (cafea, bere, tarii chiar si apa plata sau minerala) se degusta in acest fel, nu doar vinul. Dar probabil va intrebati: de ce se degusta vinul? Nu se poate bea, pur si simplu? In primul rand, vinul se degusta pentru a-i aprecia aromele olfactive si gustative. Pentru a-ti incanta papilele cu mirosul si gustul pe care vinul le are. Asa ca odata servit vinul in pahar nu te grabi sa-l dai pe tot pe gat! Ridica usor paharul inspre o sursa de lumina si admira-i culoarea: e limpede si stralucitoare? Atunci totul e in regula! Poti sa treci la pasul urmator: mirosul. Duci usor paharul la nas si inspiri. Ce simti? Iti aduce aminte de mirosul fructelor sau de parfumul florilor? De condimente? Roteste usor paharul, tinandul de picior sau de talpa si miroase-l din nou. Ai sa descoperi ca de fapt vinurile nu miros doar a vin. Miros a multe alte lucruri si asta nu pentru ca vinurile ar fi aromatizate cu cine stie ce arome chimicale, ci pentru ca pielita strugurilor contine toate aceste arome naturale. Si acum urmeaza pasul final: gustul. Iei o cantitate mica si plimbi vinul in gura astfel incat sa intre in contact cu toate partile limbii. Il simti catifelat, matasos, sau mai degraba ca iti strange gura? Gustul e dulce, acru (citric), sarat sau amar? Aceste senzatii sunt date de anumiti componenti ai vinului prinre care cei mai importanti sunt aiciditatea (pentru senzatia citrica), taninurile (care iti fac gura punga) si nivelul zaharului rezidual (care e desigur dulce). Ne apropiem de faza finala: post-gustul. O data inghitit vinul, vei ramane in gura cu un gust placut, cateodata usor amarui, insa de cele mai multe ori iti va aduce aminte a fruct usor necopt. Aceasta ar fi pe scurt fazele degustarii. In ceea ce priveste inghititul vinului, s-ar putea ca la anumite evenimente sa fie puse la dispozitie si niste scuipatoare, pentru aceia care nu vor sa inghita vinul. Daca nu urmeaza sa te urci la volan, eu iti recomand sa nu scuipi prea mult si sa inghiti vinul. Post-gustul e altul.
3. In masura in care cei care organizeaza degustarea solicita un feed-back, spuneti parerea despre vinurile pe care le-ai degustat. Daca ti-au placut, daca nu ti-au placut si de ce. Inclusiv dupa ce ti se comunica pretul. Ai cumpara vinul respectiv? Eh, acuma, daca vinul e facut de viitoru’ tata-socru’ din via lui de la tara, care creste pe langa casa, si tie nu prea ti-a placut vinul, dar totusi ai dori sa ramai in relatii bune, poti sa salvezi aparentele si sa-i spui ca are un frumos caracter rustic.
Cam astea ar fi in mare regulile unei degustari de vinuri. Daca ai participat la o degustare de vinuri care ti-a placut sau ai vrea sa cunosti mai multe despre tehnica degustarii vinurilor scrie un comentariu sau contacteaza-ma pe bogdan@printrevinuri.ro
Frumos articol! Imi place cand citesc ce ai scris prin alte parti, e mai putin tehnic decat pe Printre Vinuri si mai accesibil muritorilor de rand :P
Ma bucur ca iti place. Da, pe Printre Vinuri e mai tehnic pentru ca cei care ma urmaresc pe blog sunt mai wine geeks de felul lor sau fac parte din industria vinului. Pe Millesime si pe StilMasculin am incercat o abordare mai lejera, pentru ca publicul e altul. Dar, da incerc sa gasesc cumva calea de mijloc si sa fie funny si “educativ” in acelasti timp.
foarte bun articolul. este scur, precis si la obiect – cu alte cuvinte perfect pentru un necunoscator ca mine. as dori sa aflu dintr-un articol si care ar fi motivele intemeiate pentru a refuza un vin servit la masa intr-un restaurant fara a ne face de ras. este suficient doar sa nu ne placa sau mai degraba trebuie sa fie nebaubil?
He he, doar acum vad articolul. Bine ai revenit Bogdan, dragut articol, sper totusi ca vor fi mai multe din aceasi categorie pe stilmasculin.ro. Din punctul meu de vedere e impetuos necesar.
He he, doar acum vad articolul. Bine ai revenit Bogdan, dragut articol, sper totusi ca vor fi mai multe din aceasi categorie pe stilmasculin.ro. Din punctul meu de vedere e impetuos necesar.
Un foarte bun articol. Felicitarile mele. Astept cu nerabdare astfel de articole.
Un foarte bun articol. Felicitarile mele. Astept cu nerabdare astfel de articole.