Wardrobing

Wardrobing reprezintă o formă neetică de purtare a hainelor din magazine. Practic constă în achiziția unor piese, purtarea lor și returnarea pentru a-și recupera suma “investită. Și pentru a elimina orice dubiu legat de fenomenul de wardrobing acesta se adresează doar persoanelor care fac intenționat acest lucru. Se mai poate întâmpla ca acasă să constați că produsul e defect, are urme de uzură, etc, dar aceste cazuri reprezintă o altă discuție.

Wardrobing – merită să împrumutăm haine?

Acest fenomen de wardrobing îi costă pe retailerii din Marea Britanie 1,5 miliarde de £ conform unui studiu. La acest studiu au participat 1542 de pasionați de shopping care cel puțin patru piese/an intenționează să le poarte după care să le returneze. În mediu un produs costă circa 41 de £. Asos de exemplu îi va trece pe lista neagră pe care au făcut un obicei în a returna hainele.

În trecut o prietenă, care a fost, managerul unui magazin mi-a povestit de o gașcă din Cluj care obișnuia să “închirieze” produse după care le restituiau. I-au identificat după care au refuzat să-i mai servească.

Am tratat cazul L.L Bean că au trebuit să renunțe la garanția pe viață datorită trișorilor. Pune unde poate continua acest fenomen?

Am auzit de o altă situație care s-a făcut doar pentru niște bilete la festival. Niște indivizi au cumpărat haine de o anumită valoare dintr-un mall și au primit câte un abonament la Untold. După care au restituit hainele. O mișcare foarte inteligentă. Doar că au păcălit mall-ul, magazinele, angajații, etc. Sunt multe persoane implicate și hârțăgorie în această procedură simplă de retur doar pentru câteva zile de distracție. Ca și comerciant într-adevăr ești obligat de lege să înlocuiești produsul sau să restitui banii. Ai fost în magazin, ai probat produsul, l-ai inspectat, l-ai întors pe toate părțiile înseamnă că erai conștient pe ce dai banii. Desigur sunt excepții precum produsul e prea mic, mare, pătat, are semne de uzură, s-a rupt o cusătură între timp, etc. Dar și aici în mod normal ar trebui înlocuit produsul. Crezi că e un caz singular? 

Din niște surse am aflat că inclusiv studenții de la facultățile de design cumpără produse pentru prezentare și le restituie. Frumos așa-i? Când în acest moment multe brand-uri mici, dar și mari susțin moda sustenabilă.

Un alt caz similar i s-a întâmplat unui croitor din Cluj. Un bărbat a apelat la serviciile acestuia pentru un palton la comandă. Bărbatul a primit comanda a plecat cu paltonul la o întâlnire înafara tării după care a predat paltonul și s-a întors după bani. Și asta în condițiile în care a fost la mai multe probe și a plecat cu produsul finisat de bună voie.

În această situație de retur pierderea este mare. Materialul (dacă vine din partea croitorului), orele de manoperă și rămâne cu un produs pe care nu-l mai poate vinde.

Probabil o parte nu vor rezona cu mine că hainele sunt scumpe sau că nu au suficienți bani. Soluții sunt foarte multe. Nu faci suficienți bani nicio problemă. Caută modalități prin care să-i faci. Îți schimbi slujba sau mai faci ceva extra pe lângă, etc. Sau caută cum să faci cumpărături inteligente.

Ai haine mai puține nicio problemă. La fel am început și eu, dar că am fost atent la fiecare produs pe care îl achiziționam și încercam să-l asortez în diverse combinații. În plus, aproape toate piesele se asortau între ele. Hainele nu înseamnă totul în viața asta falsă pe care o postăm în Social Media. Nu te arată nimeni cu degetul pentru că ai purtat acea cămașă de X ori. Oprește-te din a mai cerși validarea din partea unor persoane care nu au nicio tangență cu tine. Nu mai practica wardrobing.

Cum ție nu-ți place ca cineva să își bată joc de munca ta la fel ar trebui să o faci și în momentul în care te gândești să te faci cu niște haine pentru a da bine la evenimentul X. După care evident să le returnezi.

Trebuie să punem în calcul și firmele de curierat de care ne plângem. Poate dacă nu ar fi așa de multe comenzi nule lucrurile ar sta puțin mai diferit.

Într-adevăr acest gen de comportament a fost oarecum încurajat și de brand-urile fast fashion care au bugete uriașe, dar de cei slow fashion care fac 2 colecții pe an plus 1-2 capsule. Crezi că se pot bate cu giganții din această nisă?

Până la urmă îndemnul meu este să nu mai fim egoiști și să nu ne întindem mai mult decât ne permite pătura. Legislația se va schimba și retailerii vor găsi metode să scape de acești trișori care doar profită de alte business-uri fără să se gândească la consecințe.

În America există un sistem The Retail Equation care identifică anumite obiceiuri ale clienților care returnează produsele. Astfel, retailerii vor fi protejați de către cei care fac un sport din această activitate. La cum crește comerțul online în România e posibil ca cineva să lucreze deja la un sistem de genul. Inclusiv și cei de la Amazon verifică utilizatorii care fac foarte multe retururi.

Alții au inventat un sistem pentru a îi proteja pe retaileri acest fenomen.

Știu că ești bombardat de mesaje și cititate motivaționale despre cum să fi cea mai bună versiunea de a ta, de ce e important să arăți bine, etc. Orice mesaje ai vedea și oricare ar fi situația ta wardrobing nu reprezintă soluția.

Încă ești convins că trebuie să faci retur la fiecare produs pe care îl comanzi?

Foto: Vlad Cupșa Komiti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *